luni, 20 septembrie 2010

Eagles and Clowns

despre Lene

Îmi asum lenea.

Asta e lecţia pe care am învăţat-o încercând să scap de plictiseală sau de lene sau de spleen sau de toamnă sau de tot ce am vrut să fac şi n-am făcut sau de tot ce am vrut să fac dar am făcut prost sau de tot ce am vrut să fac şi am făcut bine.

Lenea e ca frica. Nu dispare niciodată. Şi.. de ce ţi-e lene nu scapi.

sâmbătă, 11 septembrie 2010

despre Mlaştini

Dimineţile de toamnă în Bacău sunt o mlaştină. Plopi în ceaţă. Mulţi nori călătorind la periculos de joase înălţimi.. par aburi. Ploaia de acum două zile încă bântuie pe străzi. Totul e ud, totul fierbe, puţini oameni, rază vizuală restrânsă. Ce-aş vrea să fiu o păpuşă de cârpă acum, decolorată şi peticită.

Vine soarele şi ceaţa dispare. Mlaştinile ni le imaginăm noi.

Dacă aş fi o păpuşă ar fi ceaţă tot timpul. Şi plopii ar părea mai înalţi. Şi aş vedea atât de puţine lucruri din cutia de carton din balcon.. Când te îneci în mlaştină, te transformi în păpuşă..

Dar dacă mlaştina se îneacă..

joi, 9 septembrie 2010

despre Regizor

Peter Brook - ”Spațiul Gol”

E un rol ciudat acela al regizorului: el nu cere să fie Dumnezeu și, totuși, rolul său implică acest lucru. El vrea să fie cineva supus greșelii și, totuși, o conspirație instinctivă a actorilor îl face arbitru, pentru că tot timpul e o nevoie disperată de un arbitru. Într-un fel, un regizor e întotdeauna un Impostor, o Călăuză de noapte care nu cunoaște zona, dar nu are de ales: trebuie să călăuzească, învățând drumul pe măsură ce merge. A fi mort înseamnă să aștepți atunci când NU recunoști această situație și speri tot binele când trebuie să înfrunți tot răul.